Mănăstirea Prislop – locul în care Arsenie Boca comunica cu Divinitatea

0

Mănăstirea Prislop este situată într-una din regiunile cele mai pitoreşti din ţara noastră. De la Haţeg – spre miazăzi – se deschide minunata depresiune a Haţegului sau „Ţara Haţegului” leagănul poporului român, care se întinde pâna la poalele Munţilor Retezat. Aşezată într-o poiană, la altitudinea de 640 m, Mănăstirea Prislop este înconjurată de dealuri care coboară în pante domoale pâna aproape de monument.

Mănăstirea Prislop este o mănăstire situată în apropierea satului Silvașu de Sus din județul Hunedoara. De aproape șapte secole, ea reprezintă unul din cele mai importante așezăminte religioase ortodoxe din Transilvania, biserica sa, ce datează din secolul al XVI-lea, fiind declarată monument istoric.

Se consideră că prima mănăstire cu acest nume ar fi fost construită de Nicodim de la Tismana. Există o singură mărturie care este consemnată despre prezența lui Nicodim de la Tismana, în Ungaria medievală. Ea este însemnarea de pe Evangheliarul său: “Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în 6913 (1404-1405)”. Pe la jumătatea secolului XVI, Mănăstirea Prislop ajungând aproape în ruină, în anul 1564 a fost zidită “din temelie” de Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Țara Românească. Este posibil ca vechiul lăcaș, despre al cărui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale.

Probabil că în secolul al XVII-lea a fost întemeiată la Prislop școala de învățătură bisericească pentru tinerii care urmau să devină preoți la sate. În anul 1585 egumenul Ioan ajunge mitropolit la Bălgrad (Alba Iulia), iar Teofil devine în 1615 episcop la Vad. Aici în secolul XVII viețuiește Sfântul Ioan de la Prislop. În secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. A primit un ultim veșmânt de frescă sub semnătura lui Simion din Pitești. Din acesta se conservă doar câteva fragmente. A fost adânc implicată în frământările religioase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici și ortodocși. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. Curând după ce a fost trecută la ortodocși (1948), a fost desființată și alocată pentru destinații laice. S-a refăcut ca lăcaș mănăstiresc după anul 1975, cu o comunitate de călugărițe.

Parintele Arsenie Boca

Nu departe de chilia Sfantului Ioan, se afla locul de odihna al unui alt vietuitor al manastirii: Parintele Arsenie Boca. Torturat si “vanat” de catre securitate pana la sfarsitul vietii, Parintele Arsenie este considerat a fi al treilea ctitor al actualei manastiri deoarece, in toti anii in care s-a nevoit aici (41 de ani) a pictat fresce si icoane deosebit de valoroase astazi, a reorganizat viata de obste si a redat manastirii stralucirea si frumusetea de care se bucura astazi mii de credinciosi veniti chiar si de peste hotare.

Parintele Arsenie Boca se naste la 29 septembrie 1910, la Vata de Sus, langa Brad, judetul Hunedoara. Parintii sai, Iosif si Cristina, ii pun la botez numele Zian. Din anul 1929, tanarul Zian incepe scoala primara in satul natal si apoi intra la Liceul National Ortodox “Avram Iancu” din Brad, pe care-l absolva in anul 1929.

In anul 1929, tanarul seminarist se e inscrie la Institutul Teologic din Sibiu, iar in 1933 el pleaca la studii in capitala. Mitropolitul Nicolae Balan il trimite cu bursa la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti. Face studii cu profesorul Costin Petrescu. Pe langa studiile teologice, el urmeaza si cursuri de medicina (in special cele de anatomie), participa cu interes la prelegerile de mistica ale lui Nichifor Crainic. Frecventeaza si alte cursuri in domeniul culturii si artei.

La data de 29 septembrie 1935 el este hirotonit diacon celib. Din anul 1939, dupa terminarea Academiei de Arte Frumoase, el urmeaza o scurta perioada de ucenicie in monahism la Sfantul Munte Athos.

La reintoarcerea in tara, el aduce cu sine cateva manuscrise ale Filocaliei fostului sau profesor de la Sibiu, Parintele Dumitru Staniloae, cu care colaboreaza la realizarea in limba romana a acestei lucrari. In luna iunie a anului 1939, el intra in obstea Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus. Doar peste un an, la 3 mai 1940, el este tuns in monahism la Manastirea Sambata de Sus, primind acum numele de Arsenie. Peste doi ani, la 10 aprilie 1942, este hirotonit preot. In anul 1948, Patriarhul Justinian se gandeste sa-l cheme pe Parintele Arsenie la treapta arhieriei. In acelasi an, este anchetat la Fagaras. La data de 25 noiambrie 1948, Mitropolitul Nicolae Balan il aduce personal la Prislop pe Ieromonahul Arsenie Boca.

Cum ajungi la Manastirea Prislop?

Manastirea Prislop este situata la aproximativ 30 de kilometri mai spre sud de orasul Hunedoara si aproximativ 10 kilometri sud de orasul Hateg. Accesul spre manastire este usor, pana la Silvasu de Sus circuland autobuze din Hunedoara, iar din Silvasu de Sus pana la manastire sunt numai 3 kilometri pe drum asfaltat.
Drumul spre manastire ne ofera privelisti minunate, in mare parte pe culmea dealurilor cu orizont larg deschis spre Valea Streiului si spre Tara Padurenilor, iar din Hateg pana la Silvasu avem superba depresiune a Hategului, care se intinde pana la poalele muntilor Retezat.

Ansamblul manastiresc este construit la altitudinea de 580 de metri, intr-o poiana inconjurata de mult spatiu verde, dupa care urmeaza dealurile acoperite cu paduri de stejar, fag, carpen, pin, molid, mesteceni si arbusti.La rasarit, dupa Valea Perilor, urmeaza dealul si Varful Plesului, la sud, Dealul cu mesteceni, Dealul Fruntii si Valea Melchesului, la apus, Dealul Secuiului, Dosul Silvasului si Valea Teiului, iar in plan mai indepartat, muntii Poiana Ruscai; la nord-vest, dealul Manastirea Batrana; la nord, dealul Bratoiu si Valea lui Bratoiu, iar la nord-est, Varful Jidovenilor. Pe valea piscului Slavut, pe care este asezata manastirea, intalnim pasul – trecatoarea – Prislop, din Valea Cernei spre Tara Hategului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here