Tărâmul ascuns din vestul României unde te simți ca-n Deltă

0

cocori

Într-un colț al României, o combinație neașteptată de natură sălbatică, foste plantații de pomi, bălți și culturi agricole a creat un loc minunat în care și-au găsit adăpost păsări, căprioare, iepuri sau vulpi. Aflată în vestul extrem al țării, Odaia lui Pălicu este suficient de izolată pentru ca viețuitoarele să nu fie tulburate de un număr mare de vizitatori, dar destul de aproape de micile sate din apropierea graniței pentru ca fotografii locali să poată „prinde” în imagini frumoasele animale.

Numele locului – „Odaia lui Pălicu” – are o întreagă istorie. Fotograful Doru Moldovan din orașul timișean Sânnicolau Mare, care a mers de mai multe ori la Odaia lui Pălicu pentru a fotografia aceste meleaguri, arată că, în Banat, cuvântul „odaie” desemna o fermă țărănească ridicată în câmp. Pe scurt, un loc mai departe de sat unde oamenii își construiau casă, grădină, fântână și cultivau pământul.

Pe vremuri, Pălicu era cel mai bogat român din Sânnicolau Mare: avea un teren de 100 de hectare, tractor, batoză și culturi întinse de grâu și porumb, povestește fotograful în vârstă de 51 de ani. De aici a venit și numele de „Odaia lui Pălicu”, adică ferma lui Pălicu.

Când au venit comuniștii la putere, Odaia a devenit întreprindere agricolă de stat. O parte din teren a fost cultivată în continuare cu cereale, iar o alta a fost transformată într-o pepinieră administrată de orașul Caransebeș. În acea perioadă, aici erau crescuți arbori ornamentali pentru parcuri (castani), pomi fructiferi (nuci, peri, meri), dar și salcâmi, paltini sau frasini.

Pepiniera a funcționat până în 1989. După revoluție a falimentat, iar o parte din teren a fost părăsit. În urmă au rămas puieți, copaci, dar și semnințe, butuci și tăieturi din care au crescut noi arbori. „Suprafața asta de teren s-a comportat ca un hambar plin cu grâne”, povestește Doru. Pomii și copacii au început să crească de capul lor: „[Locul – n.r.] tinde să se transforme într-o mică pădurice. Au rămas puieți de pomi ornamentali într-o parte. Dacă i-ar lăsa să crească ar crea o pădure frumoasă”.

Salcâmii aveau rolul de a împrejmui pepiniera pentru a proteja puieții sădiți. Acum, în fosta pepinieră cresc peri și meri sălbatici înconjurați de salcâmi uriași.

În timp, păsările și-au găsit un loc liniștit de cuibărit în fosta plantație, alături de o hrană abundentă. În lunile mai-iunie, păsările se împerechează, iar apoi își construiesc mici cuiburi în copaci.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here