Unele dintre cele mai vechi urme ale oamenilor de pe teritoriul actual al Republicii Moldova au fost descoperite în grota preistorică din preajma satului Duruitoarea, de pe malul Prutului. Vestigiile de aici datează tocmai de acum 250-300 mii de ani. Anume la Duruitoarea, în preajma actualului lac de acumulare Costești-Stânca, se află această renumită asezare umană străveche. Grota cu o istorie milenară este formată din trei camere cu o lungime de aproape 50 de metri și este așezată în stâncă la o înălțime de 33 metri fată de sat. Datorită descoperirilor făcute în această regiune de cercetători, peștera de origine naturală are o semnificație istorică internațională.
Acum mai bine de un deceniu un localnic a descoperit întâmplător, chiar în vecinătatea acestei peșteri, mandibula unui mamut ce a trăit acum 60 — 100 de mii de ani. Au urmat unele săpături unde au mai fost scoase la suprafață diferite fragmente din scheletul animalului preistoric, printre care și un fildeș cu lungimea de 2 metri și 75 centimetri. Săpăturile însă au fost întrerupte, fără a fi găsite și celelalte părți ale scheletului, din lipsă banilor.
Descoperirile de la Duruitoarea au fost duse la muzeul liceului din comună, dar fiindcă aici nu sunt condiții de păstrare, osemintele și așa fragile se macină. in preajmă se găsește și un defileu parcă rupt din „Parcul Jurasic”, unde Toltrele Prutului stau semețe deasupra văgăunii în așteptarea dinozaurilor. De departe se aude duruitul Duruitoarei, un pârău care curge printre stânci și care a și dat numele localităților din preajmă — Duruitoarea și Duruitoarea Nouă.
