Primăvara, în zona localităţii Sacoşul Turcesc, dar şi a satelor apropiate, cum ar fi Berini, Blajova, Cadar, Niţchidorf, pe malul pârâului Pogăniş, înfloreşte Laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), plantă mediteraneeană ocrotită prin Convenţia de la Berna. Laleaua pestriţă creşte într-o arie protejată, pe o suprafaţă de 75,5 ha în Lunca Pogănişului, într-o pădure rară de stejar, frasin şi jugastru, în amestec cu carpen, ulm, păr pădureţ, cireş şi măr pădureţ.
Lunca Pogănişului este o potenţială zonă recreativă, necunoscută şi nevizitată de timişoreni, neavând nici acces şi nici amenajări.Foarte puţini timișeni au auzit de rezervaţia naturală Lunca Pogănişului, zonă în care primăvara înfloreşte o plantă rară, monument al naturii: laleaua pestriţă – Frittilaria meleagris.
Pogănişul este unul din puţinii afluenţi ai Timişului din partea sud-estică; acesta drenează o mare parte din zona colinară din sud de Buziaş. Este practic un pârâiaş, care vara aproape seacă. Cu o albie destul de bine conturată în general, în aval de localitatea Cadar şi până la Otveşti, pe o lungime de cca 8 km, el se despleteşte în mai multe braţe, distanţate între ele uneori până la 1,5 km, realizând o zonă uşor inundabilă, oricum cu exces de umiditate. Datorită inaptitudinii zonei pentru agricultură, aici s-au păstrat o mulţime de pâlcuri şi trupuri de pădure, în special din stejar, frasin, salcâm, plop,care dau zonei un aspect mozaicat, deosebit de original.
Distanţa de Timişoara pe drumul asfaltat prin Moşniţa Nouă-Sacoşu Turcesc şi până la localitatea Berini, este de 27 km. Localităţile Berini şi Blajova, între care se află partea cea mai interesantă a zonei, nu au, din păcate, un drum de legătură accesibil.
Realizarea unui drum de 4 km ar putea însă accesibiliza uşor zona. Suprafaţa zonei, de aproximativ 800 hectare, se pretează la amenajări recreative de excepţie. Suprafaţa mare a zonei, posibilitatea realizării unor oglinzi de apă, cu ajutorul apei freatice, peisajul mozaicat, cu trupuri de pădure, sunt atâtea argumente în sprijinul afirmaţiilor anterioare.
Zona aşteaptă oamenii de iniţiativâ şi investitorii. Capacitatea potenţială de încărcare a zonei este apreciată la 1-2.000 vizitatori.
Lunca Pogănişului nu este singurul loc din Romania unde creşte laleaua pestriță.
Şi în Necopoi, satul meu natal din județul Satu Mare, creşte această plantă.
Laleaua pestriţa creşte în multe locuri din Romania. Se gaseşte în poieni şi păduri umede din judetele: Alba, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, asta numai în Ardeal. Mai cititi ceva Botanică sistematică, Ecologie, Biologie generală, Protectia florei în România. Cu Fritillaria meleagris Banatul nu-i fruncea.
Titlul e gresit. Laleaua pestrita infloreste in multe locuri/zone din Romania.
˝In tara noastra, laleaua pestrita se gaseste, cu precadere, in judetul Bistrita-Nasaud, la Odorheiul Bistritei, in padurea Sesul Odorheiului, zona protejata prin lege. Mai creste si in zone din
-judetele Gorj,
-Timis si
-Maramures, unde umiditatea este crescuta.˝ https://www.realitatea.net/stiri/actual/laleaua-pestrita-o-floare-pe-cale-de-disparitie-unde-o-gasesti-in-romania_5dcc9225406af85273d34aac
Laleaua pestriță se găsește și în aria protejată Pădurea Bavna, judetul Maramureș.
Alo ! Padurea Bavna este declarata rezervatie naturala unde creste Laleaua Pestrita, nu mai scrieti baliverne de dragul likurilor!
Nu e singurul loc din Romania unde înflorește, probabil s-a vrut un titlu mai atrăgător articolului…
Nu trebuie așteptat trebuie să avem grijă si să păstrăm cea ce ne-a dat dumnezeu pe acest pământ sfânt.