Turismul românesc traversează în 2025 cea mai dificilă perioadă de după pandemie, intrând într-o fază de contracție reală, avertizează Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Potrivit organizației, declinul nu poate fi pus exclusiv pe seama inflației sau a scăderii veniturilor populației, ci reflectă o fragilizare structurală a cererii interne, accentuată de politici publice incoerente și de un climat de neîncredere alimentat inclusiv de discursul oficial.
După un an 2024 care părea să confirme revenirea completă a industriei turistice, datele din 2025 indică o schimbare clară de direcție. Statisticile Institutului Național de Statistică arată că, în perioada ianuarie–noiembrie 2025, numărul sosirilor în structurile de primire turistică a scăzut de la aproximativ 13,31 milioane la 13,01 milioane, ceea ce reprezintă un recul de 2,2%. Numărul înnoptărilor a coborât cu 1,4%, până la aproximativ 27,98 milioane, iar gradul mediu de ocupare a capacităților de cazare s-a situat la doar 30,3%, un nivel considerat sub pragul de sustenabilitate economică pentru o mare parte a industriei.
Structura cererii confirmă această vulnerabilitate. Deși ponderea turiștilor străini a crescut ușor, de la 17,5% în 2024 la 18,4% în 2025, această evoluție nu a reușit să compenseze scăderea semnificativă a turismului intern. Ponderea turiștilor români a coborât la 81,6%, ceea ce înseamnă pierderea a aproximativ o jumătate de milion de turiști autohtoni într-un singur an.
Reprezentanții FPTR explică acest fenomen prin schimbarea comportamentului de consum: românii călătoresc mai rar, stau mai puțin și cheltuiesc mai prudent. Escapadele de weekend și sejururile scurte, considerate un barometru al sănătății consumului intern, s-au redus vizibil. Lunile septembrie și octombrie 2025 au înregistrat scăderi de peste 7,5% ale sosirilor față de aceeași perioadă a anului anterior, iar în afara intervalelor cu zile libere legale, multe destinații au rămas fără fluxuri constante de turiști.
În acest context general negativ, litoralul a fost una dintre puținele excepții. În perioada mai–septembrie 2025, numărul turiștilor de pe litoral a crescut cu aproximativ 4,3%, iar județul Constanța a raportat circa 1,79 milioane de sosiri, peste nivelul din 2024. Totuși, patronatele subliniază că această performanță sezonieră nu poate compensa scăderile din restul anului și din celelalte regiuni ale țării.
Turismul montan a debutat promițător, cu un ianuarie 2025 în creștere, datorită condițiilor favorabile pentru sporturile de iarnă. Tendința pozitivă s-a inversat însă rapid. Începând cu februarie, cererea internă a intrat pe o pantă descendentă, iar sezonul estival nu a reușit să recupereze pierderile. Luna noiembrie a adus cea mai severă contracție, cu un minus de aproape 9% față de anul anterior. Per ansamblu, zona montană a încheiat anul sub nivelul din 2024, pe fondul unui raport calitate–preț perceput ca nefavorabil și al migrării unei părți a turiștilor către destinații externe mai competitive.
Cele mai afectate segmente au fost turismul balnear și cel rural, unde impactul politicilor publice a fost direct. În 2025, valoarea și numărul voucherelor de vacanță au fost reduse cu aproximativ 65%. FPTR amintește că acest instrument a avut un rol esențial în extinderea sezonului și în fiscalizarea sectorului, contribuind la creșterea numărului de unități de cazare înregistrate. Reducerea drastică a voucherelor a lăsat însă fără clienți numeroase stațiuni balneare și pensiuni rurale, amplificând declinul general al cererii.
Pe lângă factorii economici, anul 2025 a fost marcat și de o deteriorare accentuată a imaginii publice a turismului românesc. Rețelele sociale au amplificat incidente izolate, transformându-le în percepții generalizate, într-un context deja dominat de incertitudine economică. FPTR acuză, totodată, un discurs guvernamental care a subminat încrederea, prin atacuri publice la adresa agențiilor de turism și a operatorilor din industrie, fără a fi susținute de date sau analize economice.
Efectele s-au resimțit inclusiv în activitatea agențiilor de turism, unde INS raportează scăderi de peste 16% în primele luni ale anului, ajungând la aproape 22% în luna mai, în contrast puternic cu evoluția generală a serviciilor destinate populației.
Datele teritoriale confirmă tabloul general: Bucureștiul și Brașovul au înregistrat scăderi semnificative ale numărului de turiști, în timp ce Constanța a rămas singura mare destinație cu o evoluție pozitivă, susținută exclusiv de sezonul estival.
În afara bilanțului prezentat de patronate, rămâne însă un aspect major care nu este menționat explicit în comunicatul FPTR: nemulțumirile tot mai frecvente ale turiștilor. Mii de reclamații vizează hoteluri care nu respectă standardele afișate, servicii scumpe și de slabă calitate, facilități promise doar „pe hârtie” și practici comerciale discutabile. În același timp, atât litoralul, cât și stațiunile montane au devenit mai costisitoare, fără ca nivelul serviciilor să țină pasul cu prețurile.
Comparativ, destinații din Bulgaria, Grecia, Turcia, Ungaria, Serbia sau Albania oferă pachete mai atractive la prețuri similare sau chiar mai mici. În aceste condiții, tot mai mulți români aleg să își cheltuiască bugetele de vacanță în străinătate, unde percep că primesc mai mult pentru aceiași bani, de la cazare și masă, până la infrastructură și servicii.
Concluzia FPTR este tranșantă: anul 2025 nu reprezintă un accident statistic, ci un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea structurală a turismului românesc. Fără politici coerente, stabilitate fiscală, refacerea puterii de cumpărare și o schimbare radicală în modul în care statul comunică și colaborează cu mediul privat, 2026 riscă să devină nu anul revenirii, ci al consolidării declinului unui sector esențial pentru economie.
